Ziarul “Adevarul” acuza armata de omucidere

În ziarul Adevărul, un ziar care se vrea respectabil şi  la care de curând a fost schimbată conducerea după ce domnul Cartianu l-a băgat în porumb, a apărut pe 3 februarie  un articol interviu  cu doamna Cristiana Anghel. Trec peste interpretările, tendinţele, insinuările şi  reaua credinţă care mustesc  din interviul respectiv vizavi de doamna senator,  e treaba domniei sale să sancţioneze cum doreşte măgăria celor doi pseudojurnalişti sau poate chiar a ziarului, dacă cumva interviul a fost “la pont”,  am să trec direct la subiect pe un aspect care mă priveşte direct şi ar trebui să privească pe toţi cei ce poartă sau au purtat haină militară. La un moment dat doamna învăţătoare este întrebată de ce a luat partea pensionarilor militari în revendicările acestora, şi pentru că doamna spune că unul din motive este faptul că soţul dânsei este pensionar militar, jurnaliştii lu “Adevărul” decretează:

“Dar ştim ce a făcut Armata Română la cel mai important eveniment în care a fost implicată în ultimii 50 de ani: a omorât sute de oameni nevinovaţi la Revoluţie pentru că era total nepregătită, cu ofiţerii ei cu tot. Deci e discutabil cât de mari ar trebui să fie pensiile ofiţerilor.”

Foarte interesant.  Domniile lor, cei doi autori ai articoluluui (de ce or fi doi nu ştiu, probabil că la “Adevărul” interviurile şi articolele se fac în doi, unul ştie să scrie, altul să citească) nu le dau numele, ca să nu îi fac celebri, ştiu ceea ce nici anchetele Parlamentului, nici comisiile şi nici procurorii nu au reuşit să găsească,  ei doi ştiu ce a făcut armata în 89 , “a omorât sute de oameni nevinovaţi pentru că era total nepregătită, cu ofiţerii ei cu tot” . Din câte se poate observa, cei doi jurnalişti nu spun nici că au auzit, nici că au citit undeva, nici că există zvonuri, nici că ar fi fost făcută o anchetă care a ajuns la această concluzie, EI ŞTIU ASTA, DECI AU DOVEZI. De asemena, cei doi jurnalişti nu au spus nici că anumite fapte de omor ar fi fost comise de unii militari în cazuri particulare, ei spun că ARMATA  A OMORÂT SUTE DE OAMENI NEVINOVAŢI. Şi mai spun cei doi jurnalişti care nici măcar nu au făcut armata, deci habar nu au ce îmnseamnă pregătirea militară, că armata şi  ofiţerii ei ( fără excepţie) erau total nepregătiţi. De unde au domniile lor expertiza să spună care era nivelul de pregătire al armatei în 89? Pe ce se bazează, cum îşi justifică afirmaţiile? Vom vedea în instanţă.

Aruncată în context, afirmaţia sau mai bine spus calomnia poate trece neobservată dar cine ştie ce înseamnă haina militară nu poate trece peste ea aşa cum ai trece peste afirmaţia că administraţiile locale nu au curăţat zăpada şi au aşteptat să vină soarele. Afirmaţiile celor doi, pentru că sunt două, una care priveşte pregătirea profesională şi alta care pur şi simplu transformă  întreaga armată în bandă de  criminali, nu sunt doar simple jocuri de cuvinte sunt învinuiri grave, pentru că cei doi dau şi pedepasa: militarii nu îşi merită pensiile. Verdictul lor este nu numai o aberaţie şi morală şi juridică, pentru că pensia este un drept pe care nu ţi-l ia nimeni, pentru că ţi-ar lua dreptul la existenţă, la viaţă, Curtea Constituţională s-a pronunţat când guvernul Boc a încercat să micşoreze pensiile  verdictul lor nu este  numai calomnios dar este şi instigator, încearcă să inducă idea că toţi  militarii trebuiesc  pedepsiţi pentru ceea ce unii comandanţi au făcut poate la Revoluţie (iar justiţia şi-a spus cuvântul, cei vinovaţi sunt sau au fost trimişi în puşcărie) şi nu merită să îşi primească pensiile.

Acesta este adevărul ? Da, acesta este “ADEVĂRUL”,asta este politica ziarului probabil.  De curiozitate am  intrat să aflu mei multe despre ziar şi am aflat că are un întreg cod al “onoarei” expus la “despre noi” un aşa numit cod de etică. Frumoase cuvinte şi principii sunt expuse acolo, ca într-un galantar  la un bâlci, numai că dacă te apropii, vezi cum roiesc muştele şi mirosul îţi mută nasul. Cu astfel de jurnalişti păstraţi sau poate chiar promovaţi după atâtea schimbări, se poate concluziona că la “Adevărul” se promovează exact ceea ce spun că nu trebuie să facă jurnaliştii, sau că afară e vopsit gardul iar înăuntru e leopardul.

Iată câteva din principiile codului etic al jurnalistului de la “Adevarul “ pe care cei doi ( să le mai spun jurnalişti?) le-au încălcat cu bună ştiinţă:

“ Drepturile jurnalistului potrivit Convenţiei Organizaţiilor de Media

Înainte de orice deziderat profesional, jurnalistul Adevărul are obligaţia de a relata în materialele sale adevărul, indiferent de consecinţele ulterioare. În acest sens, profesioniştii pot da publicităţii informaţii de a căror veridicitate sunt siguri, după verificarea din sursele avute la îndemână sau citează sursa exterioară corect, menţionându-i cititorului posibilitatea ca ştirea să nu se confirme.

Jurnalistul Adevărul nu are dreptul de a prezenta opiniile sale sau ale altor persoane drept fapte. Opiniile altor persoane vor fi ilustrate în textele sale prin citat exact, fără scoterea afirmaţiilor din context sau printr-o parafrazare care menţionează sursa opiniei. Dacă jurnalistul are o opinie personală în care crede sincer, el trebuie să o confirme înainte din surse cu expertiză înainte de a publica orice fel de text.

Jurnalistul trebuie să respecte prezumţia de nevinovăţie, dar şi să prezinte faptele şi acuzaţiile obiectiv.

Cum tratăm sursele

Jurnalistul trebuie să identifice sursele în permanenţă. Publicul are dreptul la cât mai multă informaţie posibil, bazată pe surse.

Ziaristul Adevărul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate în cazul unor păreri divergente. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să-şi exprime punctul de vedere. Se va avea în vedere respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie, astfel încât nici un individ nu va fi catalogat drept infractor, până când o instanţă juridică nu se va pronunţa.

Cum redactăm

Jurnalistul Adevărul trebuie să se asigure că titlurile, textele şi imaginile foto nu induc cititorul în eroare. Nu vom face promisiuni în titlu pe care nu le vom putea respecta şi nici nu vom publica citate parţiale scoase din context.

Nu folosim stereotipuri de rasă, gen, vârstă, religie, etnie, geografie, orientare sexuală, handicap, aspect fizic sau statut social.

Nu se iartă

dezinformarea cu rea intenţie

calomnia, defăimarea şi acuzaţiile nefondate. Nu este calomnie o informaţie provenită din documente oficiale sau provenită de la o sursă exterioară. Contactăm acuzatul pentru a-l confrunta cu acuzaţiile.”

TOATE ACESTE PRINCIPII, TOATE ACESTE PERCEPTE , TOATE ACESTE CERINŢE AU FOST ÎNCĂLCATE DE  JURNALIŞTII DE LA ADEVĂRUL ÎNTR-O SINGURĂ FRAZĂ.

Acuma vreau să ştiu ce părere au despre afirmaţia celor doi ziarişti de la “Adevărul”  zecile de mii de cadre ale armatei române, sau familiile militarilor morţi la Revoluţie, ce părere au asociaţiile militarilor şi ce punct de vedere are MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE” DESPRE ACEASTĂ AFIRMAŢIE A ZIARULUI ADEVĂRUL.

Sper să existe suficientă demnitate şi onoare în conducerea Ministerului pentru a lua atitudine şi a cere satisfacţie chiar în instanţă pentru grava acuzaţie a ziarului care afirmă nici mai mult nici mai puţin decât că ARMATA  CA INSTITUŢIE, ÎN ÎNTREGUL EI ŞI CU INTENŢIE A UCIS SUTE DE OAMENI. Mă mir că nu au spus 60000. Nu ştiu ce vor face asociaţiile, nu ştiu ce va face domnul ministru Duşa ca ministru al armatei, dar eu ca militar  consider că acuzaţia ziarului vizavi de pregătirea mea profesională  în calitatea de ofiţer al Armatei în 89, ca şi acuzaţia că alături de ceilalţi colegi din armată am ucis sute de oameni, nu pot fi trecute cu vederea şi  cer ziarului să facă dovada celor afirmate în instanţă, pentru că afirmaţia celor doi ziarişti nu se referă la o parte din militari ci la armată în ansamblul ei. Lansez pe această cale un apel tuturor militarilor care îşi respectă blazonul şi onoarea să se alăture acţiunii mele în instanţă iar conducerii Ministerului Apărării Naţionale să îşi exprime punctul de vedere vizavi de această OFENSĂ GRAVĂ ADUSĂ ARMATEI ROMÂNE.

De asemenea în conformitate cu propriul cod etic cer  conducerii ziarului Adevărul  să specifice dacă cele scrise de cei doi ziarişti reprezintă punctul de vedere al ziarului, dacă le împărtăşeşte opinia şi de asemenea să publice acest articol ca drept la replică faţă de afirmaţia calomnioasă a celor doi ziarişi.

Col. ( r) Neacşu Marin

http://adevarul.ro/news/politica/cristiana-anghel-1_52ee7615c7b855ff56036584/index.html#

Sursa: http://www.in-cuiul-catarii.info